Stimate cititoare, stimați cititori,
Auzuim și citim mai în fiecare zi proslăvirea unor regimuri politice care au făcut mare bine țării, iar pe acele timpuri tot românul era fericit. Eu care am prins două regimuri politico-sociale diferite am mai stat de vorbă cu oameni ce au prins trei-patru astfel de regimuri și din ce-am mai citit, am început să am timp fiindcă s-a terminat cu literatura de specialitate, nu am găsit pagini de lumină pentru români. Și vă mai spun un fapt. Istoria adevărată e cea știută de cei mai mulți locuitori ai țării. Nu putem fi toți specialiști sau academicieni în istorie pentru că atunci chiar s-ar muri de foame. Cititul se face după ce ți-ai terminat treaba ce îți asigură existența materială. De altfel, se spune; toate la timpul lor. Mai e un fapt deosebit. Cei mai mulți dintre români spun despre neamul lor că e umil, că se lasă prostit, că e cu căcila-n mână etc. Adică ei îs cu teoria. Băgați-vă voi, care voi, că de câștigat știm noi cine va câștiga.
Apreciez foarte mult mișcările de protest în stradă, indiferent de scop. La acestea particip ori de câte ori pot. Acțiunile pe internet, strângerea de semnături, scrisorile, chiar și ceea ce fac eu acum, în cea mai mare parte sunt apă de ploaie. E bine să ne împărtășim ideile cât mai rapid și direct, dar nu-i bine să ajungem niște plăngăreți. Se trăiește intens încă în umbra lui Ceaușescu sau a Regelui. Adică fără „tătucă” suntem morți. Am avut opțiune republicană, nu pentru că m-am născut în acest regim, iar acum sunt neutru. Ceea ce s-a întâmplat la noi m-a dezamăgit total. Tot total mă dezamăgesc cei care analizează evenimentele din 89-epoee națională-prin prisma a ceea ce se întâmplă azi. Atunci a fost o stare de spirit generalizată rar înâlnită în viața oricărui popor. Aduc un argument citând-l pe N. Bălcescu: „Revoluția generală fu ocazia, iar nu cauza revoluției române. Cauza ei se pierde în zilele veacurilor. Uneltitorii ei sunt 18 veacuri de trude, suferințe și lucrare a poporului român asupra lui însuși”. Așadar, nu ne-au scos în stradă nu știu ce „servicii”, nu a existat un lider. Liderul revoluției a fost dorința de mai bine și de libertate. Pentru mine a fost Revoluție pentru că mi s-a schimbat mult modul de a gândi. Că ulterior am fost dezamăgit, asta se cugetă în alt registru.
Orice om cu scaun la cap își dă seama că revoluțiile nu se fac în fiecare zi. Ne putem înșela prin votul nostru sau alesul ne înșeală pe parcurs, dar nu trebuie să așteptăm sorocul pentru alt vot. Trebuie să cerem socoteală prompt și asta nu se face decît în stradă.Sau alte forme de protest, dar radicale. Exemplu, greva piloților de la Lufthansa. Trei zile au paralizat, nu numai Europa. Și nu am văzut multă lume indignată pe ei.
Aceste câteva gânduri mi-au fost generate de fragmentul postat mai jos. Cer scuze celor care l-au descoperit mai demult.
Sfânta indignarea ar trebui să ne cuprindă..de acord.. nu am evoluat prea mult față de 1881, anul apariției poemului ”Cârmacii”..
RăspundețiȘtergere..ca neam ce-i trebuie 18 veacuri pentru o revoluție..avem mult de așteptat până la următoarea..iar votul ”democratic” este ușor de mistificat de ”bravii” noștri cârmaci..care ne prostesc așa cum vor.. Ne rămâne să-l recitim pe Vlahuță cu mânie, să votăm cu cei care ni se par umani, drepți, idealiști dar și conștienți de unde trebuie să înceapă.. și să protestăm încontinuu..
Mulțuesc pentru că ați citit și comentat.
ȘtergereVinovatul e de vină! Vinovaţi pentru ceea ce ni s-a întâmplat de-a lungul istoriei şi în viaţa de zi cu zi, suntem noi toţi şi fiecare în parte. Până când nu vom şti cine suntem şi ce ne dorim cu adevărat şi până ce nu vom conştientiza şi să acţionăm sub deviza: "Ce pot face eu pentru ţară, pentru neam, pentru generaţia mea şi nu ce face ţara pentru noi". Ce înseamnă să-ţi iubeşti ţara? Ce înseamnă de fapt, să-l iubeşti pe Dumnezeu? Pentru că Dumnezeu, creştinismul, în speţă, nu e numai o idee, o filozofie, ci înseamnă pragmatism, adică fie că eşti tâmplar, mecanic, fierar, strungar, fie că eşti profesor, avocat, inginer, militar etc., lucrul pe care îl faci trebuie să- realizezi cu pasiune, cu înflăcărare, cu bucurie, cu dragoste, din tot cugetul tău, ca şi când ai lucra nu pentru tine, nu pentru oameni, ci pentru Dumnezeu. Pe acest principiu au mers germanii şi uite că au ajuns departe. Dacă mergem în continuare pe principiul comuniştilor "merge şi aşa", vom bate pasul pe loc încă o mie de ani. Aşadar, la treabă, băieţi, nu la mitinguri! Cer senin!
RăspundețiȘtergereȘtefan Lupea
RăspundețiȘtergereAm descoperit cu ceva vreme în urmă păezia lui Vlahuță, dar aasta chiar nu are nici o importanță în contextul celor ce le voi scrie în continuare. Mai întâi, sunt de acord cu ce ai scris în preambul și subscriu parțial la cele spuse de comentatorii mai sus văzuți! Da, obida mă-ndeamnă să înjur și să arunc cu pietre-n politicienii vremii, ÎN TOȚI; FĂRĂ OSEBIRE! Doar că, ridicându-i la rangul de POLITICIENI de-avalma, nedreptățesc precursorii sau antecesorii, care chiar aveau acest merit - al epitetului adecvat stării lor de fapt. Nu, cei de acum nu sunt politicieni! sunt tot ce vrea lumea să-i numească, numai politicieni - nu! Impostori, oportuniști, parveniți, ciocoi, afaceriști ai politicii, fripturiști ...și câte și mai câte! Dar politicieni NU! DA - ȘI VÂNZĂTORI DE ȚARĂ! Bineânțeles că și-n garniturile vechi de oameni politici au existat vânzători de țară, dar ca cei din zilele noastre... de veroși! ...NU!
Cât despre popor! Ce pot spune!? Decât că nu ne știm „negocia” puterea, nu am știut cum să ne facem auziți sau respectați, iar de aici derivă și raspunsul „politicienilor” din ziua de astăzi. Ne judecâm „reprezentanții” dar despre noi încă n-am învățat nimic! Ne bate vântul democrației în toate (sau „din” toate!) părțile și ne înclinăm când la stânga-când la dreapta! Și de fiecare dată, nimerim PROST! Cândva, în viitorul destul de incert al acestei democrații, poate vom ajunge (nu noi- urmașii noștrii) să apreciem just și să alegem corect! DAR!!! Mai trebuie să avem în vedere și faptul că, pentru asta trebuie să fim lăsațți „să alegem” nu să fim „comandați” de la butoanele aflate în altă parte, decât în țară! Doamne Ajută!